Durerea se învinge prin faptele credinței!
Adăugată de GabrielTudor in 01/05/2013, citită de 2.169 ori
Autor: Gabriel Tudor, Categorie: Audio
Durerea se învinge prin faptele credinței!

Drumul către un final fericit este adesea pavat cu multă tristețe. Este și cazul lui Alexandru Plugariu, un băiat de doar 9 ani, care, încă de la naștere, suferă de maladia Lobstein.

Cunoscută ca „boala oaselor de sticlă”, această afecțiune i-a provocat peste 30 de fracturi. Viața lui Alex a însemnat dese vizite la spital, numeroase constrângeri și multă... multă durere. Chiar dacă întreaga copilărie îi era amenințată, băiatul a îndurat suferința cu zâmbetul pe buze și nu s-a lăsat doborât.

Astăzi, Alexandru privește cu încredere spre viitor, pentru că dumneavoastră, ascultătorii noștri, i-ați oferit șansa de a trăi o viață normală.

Ascultăm împreună un reportaj realizat de Gabriel Tudor.

<    Au trecut câteva luni bune de când l-am vizitat pe Alexandru pentru a-i cunoaște povestea.
    M-am bucurat să-l regăsesc tot vesel și gata să-mi arate ultimele jucării.
    În ultima perioadă a stat în spital, unde a fost operat la ambele picioare.
    I s-au pus două „bețe”, cum le spune el.
    E vorba de tijele telescopice de care are mare nevoie pentru a nu mai suferi multiple fracturi.
    Ca de obicei, micuțul a dat dovadă de mult curaj și a trecut cu bine și de acest moment.

    A fost bine la operație, nu mi-a fost frică, am trecut acolo, am așteptat să mă hipnotizeze și când mă adresam după operație mă durea piciorul.
   
Cât timp ai stat în spital?
    O săptămână, două, nu știu...
   
Și acum cum te simți?
    Mă simt bine, nu mă mai doare piciorul, mă ia mami, schimbăm pansamentul.
   
La școală când te duci?
    Peste zece zile. Sper să mă simt bine.


    Operațiile nu au fost ușoare, așa cum ne lasă Alexandru să credem.
    În comparație cu intervențiile din trecut, ultimele presupun o perioadă de recuperare mai îndelungată.
    Mama băiatului, Florența Plugariu, îi este alături mereu și abia așteaptă să-l vadă din nou pe picioare.

    El pare încrezător, dar a fost foarte greu, adică dureri foarte mari și recuperarea este foarte anevoioasă pentru că sunt două operații și musculatura e tăiată.
   
Cât timp ați așteptat acest moment?
    Ooo... Păi de când am primit răspunsul că trebuie neapărat să se intervină a durat foarte mult, dar important este finalul.
    Din ce spun doctorii, totul a fost OK și s-a reușit din toate punctele de vedere.
    Cel mult o jumătate de an avem de muncit acum la partea musculară.
    Trebuie să ne recăpătăm musculatura, centrul de greutate, pentru că automat se modifică toată structura, și să sperăm că va fi bine.

    Va fi bine, căci Dumnezeu a ascultat rugăciunile ridicate pentru Alexandru și a mișcat inimile ascultătorilor Radio Trinitas, care au donat banii necesari pentru operații.
    8.000 de euro nu este o sumă deloc modică, dar solidaritatea de care ați dat dovadă ne arată, încă o dată, că doar împreună putem depăși barierele din calea vieții.

    Doresc să mulțumesc tuturor persoanelor care au venit înaintea problemei lui Alexandru, și din punct de vedere spiritual și din punct de vedere material.
    În mod special doamnei profesoare Negrea, care a fost alături de noi, și cu gândul și cu cuvântul, doamna învățătoare Mioara Ispas, ne-a ajutat foarte mult.
    Tot ce am primit până acum a fost neașteptat.
    A fost doar un vis și visul a devenit realitate.
    Și pentru noi asta este chiar... o minune!


    Minunea a fost posibilă prin faptele credinței celor care ne ascultă.
    Oameni obișnuiți, care au înțeles suferința lui Alexandru și neputința părinților săi.
    Creștini adevărați, care au renunțat la puținul lor pentru a dărui speranță unui suflet greu încercat.
    Tatăl lui Alex, Claudiu Plugariu, a rămas și el plăcut surprins de puterea lui Dumnezeu manifestată în inimile credincioșilor.

    Foarte mulți oameni au venit și ne-au ajutat, în urma interviului.
    Cred că a fost un impuls dat de Dumnezeu ca să îi pornească pe oameni să-l ajute pe Alexandru.
    Și pe această cale vreau să le mulțumesc din suflet.
    I-au dat o nouă șansă în viață, să poată să fie un copil normal, să meargă, să se bucure de viață.
    Au sunat persoane din Arad, niște oameni foarte drăguți din Giurgiu, din toată țara.
    Impactul a fost așa de mare... până și din Germania, din Anglia, ne-au ajutat.


    Povestea lui Alexandru Plugariu va avea un final fericit pentru că, într-o lume întunecată de egoism, ați ales să fiți o lumină a iubirii. >

    Un reportaj realizat de Gabriel Tudor.

{Sursa: Vlad Plăcintă, Familia Plugariu
Fundal sonor: Sean Beeson
Montaj: Gabriel Tudor}


Știre preluată de pe www.radiotrinitas.ro
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Opțiuni